Resurse pentru comunităţii locale şi interacţiunea
muzee - cultural, economic, educaţional

Identitatea muticulturală a spaţiului românesc din aria de sud-est

• diversitate culturală
• educaţie culturală

Fereastră deschisă în România de sud-est în perioada interbelică, în cadrul căreia este formulată a principiu recunoscut de toate componentele spaţiului multietnic, a educaţiei moderne.

Rolul muzeelor de artă şi istorie – arheologie în identificarea şi stimularea multiculturalităţii.

Punctul de plecare, în cazul muzeelor de artă îl constituie creaţiile plastice ale pictorilor perioadei moderne şi experienţa interculturală şi multiculturală pe care o presupune laboratorul lor de creaţie - cu specială privire asupra coloniei de artă dela Balcic, a imaginilor cu localităţi dunărene, de ambele părţi ale fluviului, la artişti de prestigiu precum Gh. Petraşcu, Petre Iorgulescu – Yor, sau la artişti minori, uitaţi, dar care trebuiesc reintroduşi în câmpul de consacrare – Constantin Artachino, Gh. Manea, Vladimir Frimu ş.a.

Se crează astfel un spaţiu de contact între culturi, în cadrul căreia este integrată în societatea românească, prin colecţii, expoziţii, lumea de imagini familiare, acceptarea diferenţelor de atitudine, de vestimentaţie, de simboluri, de ritmuri civilizaţionale, drept cadru natural al experienţei cotidiene şi al teritoriilor imaginare. Această evocare a universului multicultural al României interbelice nu rămâne doar marcajul identitar specific României de sud-est, ci intră într-un circuit mai larg, naţional şi european.

Acest dat multicultural şi interetnic trece, prin axa sudului, spre spaţiul extrem-orientul şi oceanic, devenind un mediu propice extrapolărilor şi reprezentărilor exotice, pe care le leagă astfel osmotic de modernitate.

Proiectele pe care le dezvoltă muzeul nostru, cu parteneri de prestigiu, deja rodaţi prin activităţi comune, îşi propun să reconstruiască dincolo de hiatusul comunist, rutele pictorilor români spre Bulgaria (parte a acestor peripluri au fost puse în evidenţă prin proiectele Balcicul în pictura românească (expoziţie deschisă la Muzeul de Artă Constanţa şi la Muzeul Naţional de Artă al României şi volumul cu acelaşi titlu, editat în două ediţii şi de albumul Pictori români la Balcic, spre Germania – mai ales în perioadsa studiilor şi cu precădere la München, a cărui Academia de Artă era considerată un loc privilegiat de instrucţie sau în Bretania – flux artistic dinspre sud-est spre nord-vest şi loc de întâlnire cu pictorii francezi, rezidenţi într-o colonie naţională şi apoi internaţională aici (la Pont-Aven).

Restituirea acestor pelerinaje şi modul în care bucla influenţelor se manifestă şi se concretizează în operele pictorilor români din Dobrogea, constituie incorporarea spaţiului multicultural, al reprezentărilor şi imaginarelor multietnice (turci, tătari, armeni, bulgari, români, albanezi) în cadrul cărora trăirea, experienţa, experimentarea orientului de către România modernă şi elitele sale, se face pornind şi revenind la bogăţia spaţiului multietnic şi a ofertei sale de identităţi.

Mecanismul generativ al culturii naţionale se orientează atât în direcţia incorporării modernităţii europene şi inovaţiilor artistice şi tehnice, când în direcţia opusă, a integrării tradiţiei şi mozaicului etnic.

Acest parcurs poate fi restituit prin:

• deschiderea unei scene interacţionare între prezent şi trecut - perioada interbelică
• crearea unui spaţiu deschis, care poate fi mobilat cu informaţii istorice, etnografice, antropologice, de cercetări contemporane, de istoria şi teoria artei, de istoria arhitecturii, limbaje corporale, coduri culturale specifice diverselor etno-culturi
• utilizarea unor mijloace moderne – surse digitale, precum şi a unor mijloace specifice artelor performative – ateliere de muzică tradiţională şi creaţie conpomporană, dans şi teatru, ateliere de pictură, expoziţii, tabere de creaţie, în care componenta animaţiei culturale se bazează pe forme experimentale ghidate pentru populaţia tânără (target – tineri din judeţul Constanţa, cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani)
• Concert multietnic şi multimedial
• Work-shopuri de muzică, dans, teatru, literatură - turcă, tătară, armeană, bulgară, grecească
• Expoziţii – pictori din perioada interbelică
• depistarea operelor tematice în patrimoniul celorlalte muzee de profil
• studii de arhivă şi biblioteca
• deplasări în zonele vizate
• investigaţii făcute în comunităţile locale

Obiectiv - crearea unei baze de date, aplicând metode calitative – cercetare, culegerea de istorii personale ale unor martori, documentare, crearea unei bănci de date, digitalizarea băncilor de date, cu scopul creerii unei mediateci a proiectelor.

În vederea diseminării rezultatelor unor asemenea proiecte, se recomandă:

• crearea unui soft educaţional: uşor accesibil, sub forma unui joc virtual, care să atragă tinerii spre obiectivele fiecărui proiect – astfel s-ar transmite mai multă informaţie despre obiectivele vizate
• reorganizarea arhivelor de informaţii şi a arhivei de imagini, pentru creşterea accesibilităţii şi uşurinţa decodificării de către puublicul tânăr. Prin digitalizare şi prin strategia de comunicare multimedială, tinerii pot avea acces atât la istoria lor culturală, cât şi la o percepţie a spaţiului multietnic, pentru care operele de pictură ale perioadei moderne, reprezintă un mediator al armoniei interetnice.
• crearea unui grup de consultanţi, cercetători în cadrul unor programe masterale şi doctortale, pentru a furniza expertiză şi a completa băncile de date
• diseminarea - printr-o multitudine de mijloace printre care – newsletter, reviste de antropologie culturală, forum pentru tineri pe pagina web a instituţiei.